„Dar cărarea celor neprihăniți este ca lumina strălucitoare, a cărei strălucire merge mereu crescând până la miezul zilei. “ – Prov. 4:18

Acest verset ne arată cât de mare impact poate avea un neprihănit într-o societate în care domnește întunericul.

Înțeleptul folosește o metaforă extraordinară pentru a evidenția că neprihănitul are o influență puternică în societate: el este ca lumina strălucitoare care crește până la miezul zilei.

De obicei, lumina cea mai puternică se află la miezul zilei. În acele ore, soarele este cel mai sus pe cer, iar razele sale parcurg cea mai scurtă distanță prin atmosferă, astfel încât pierderile de energie sunt minime.

La fel se întâmplă și cu calea celor neprihăniți: ea strălucește, emană energii bune și se află într-o continuă dezvoltare, până ajunge la apogeul său.

Ca și creștini, urmași ai lui Hristos, trebuie să fim lumină în lume, iar diferența dintre noi și lume să fie evidentă. Din păcate, există oameni care nu se mai deosebesc de lume și se înșală crezând că, dacă merg o dată pe săptămână la biserică, pot fi numiți urmași ai lui Hristos…

Nu vorbele noastre definesc cine suntem, ci faptele noastre dovedesc adevăratul caracter.